Comportament inautentic coordonat în alegerile din Republica Moldova

Autori: Voinea Mădălina, Sorin Ioniță

Expert Forum (EFOR) a identificat o rețea coordonată de 17 conturi TikTok care au contribuit la creșterea promovării candidatului la alegerile parlamentare Vasile Costiuc, doar în ultima săptămână putând fi observate peste 1 milion de vizualizări folosind #vasilecostiuc. Rețeaua prezintă indicii clare de comportament inautentic, cu 993 de conturi „soldați” care urmăresc sistematic aceleași profiluri anonime care creaaza exclusiv continut politic. Este un exemplu de cum sistemele electorale sunt vulnerabile la manipulare prin publicitate politică mascată pe platformele de social media. Ca răspuns, trebuie să acționăm la rândul nostru sistemic pentru a mări transparența și a genera acțiuni de reale de contracarare din partea platformelor mari. 

Problema mai generală şi nerezolvată a platformelor de social media

Perioadele de alegeri rămân un moment delicat şi o problemă nerezolvată pentru companiile de social media, care teoretic susțin că oferă cetățenilor informație, dar în practică devin un mediu predilect de propagare a dezinformării. 

Argumentul obsesiv al responsabilității limitate, adică insistența că „suntem doar intermediari de informație”, ori auto-declararea drept platformă de divertisment, așa cum TikTok a făcut  în repetate rânduri, ne-a adus în punctul în care oamenii se informează masiv de pe social media, dar statele democratice au mâinile legate în impunerea de condiții de transparență, monitorizarea influenței externe (FIMI) și a publicității politice mascate. În UE se va derula un experiment pe viu cu atât mai interesant cu cât atât Meta cât și Google renunță la publicitate politică din cauza noii reglementări europene TTPA care intră în vigoare pe deplin în octombrie. [TTPA – Transparency and Targeting of Political Advertising – reprezintă noua reglementare europeană care obligă platformele la transparență sporită în privința publicității politice.]

S-a ajuns aici pentru că în Europa există încă multă inerţie şi ca atare o cooperare foarte modestă cu platformele de social media. Majoritatea ţărilor europene nici măcar nu şi-au cartat spațiul informațional în privinţa principalelor amenințări, tipare de infiltrare inautentică ori trafic artificial.

Cazul României a produs o undă de șoc, dar mecanismele de prevenție rămân slabe, iar acesta e cel mai elegant mod în care o putem spune. Asta se întâmplă pentru că încă permitem companiilor de social media să pretindă că au o responsabilitate limitată față de ceea ce se întâmplă în spațiul informațional online în perioade electorale, dar nu numai.

Alegerile din Moldova, un teren fertil pentru manipulare

În Republica Moldova toate aceste limitări în a crea un ecosistem informațional transparent și sigur pentru utilizatori în timpul unor momente intense precum alegerile parlamentare din septembrie, crează un teren propice pentru a exemplifica cât suntem de vulnerabili. Pe de-o parte, ne confruntăm cu rezerva platformelor de a oferi acces la date publice pentru a se monitoriza live ce se întâmplă. Pe de altă parte, există goluri de reglementare în legislația europeană, altfel la rândul ei excesivă pe nişte detalii care ne preocupau acum cinci ani, dar acum sunt mai puţin relevante, ceea ce alimentează lipsa de voință a platformelor de a mai fi responsabile. În plus, există permanent în fundal un interes al Rusiei, generos finanţat de a se amesteca în alegeri din state europene cu mijloace mergând de la intervenția directă prin mituirea votanților, până la operațiuni de influență mai rudimentare şi uşor de organizat online.

Cazul Vasile Costiuc: o creștere suspectă pe online

Vasile Costiuc, este președintele Partidului Politic „Democrația Acasă”, pretins unionist radical şi partener al partidului AUR din România şi al liderului său, George Simion, împreună cu care a avut acţiuni politice comune. Costiuc a făcut campanie electorală pentru AUR în alegerile prezidențiale din România, inclusiv acțiuni mediatice legate de presupuse fraude la vot (fără dovezi), acțiuni care au fost preluate și amplificate de AUR. În trecut Costiuc a fost activ în acțiuni publice de demascare a corupției, uneori adevărate, uneori pretinse doar. Totodată a făcut parte dintr-un grup mai extins de politicieni ”de buzunar” al oligarhului Vladimir Plahotniuc, fiind instrumentalizat contra opoziției de atunci. Anterior a apărut informația că Vasile Costiuc a fost implicat în Rusia în evenimente organizate de Alexandr Kondyakov, general FSB. 

Vizibilitatea lui Costiuc a înregistrat o explozie neobișnuită pe TikTok în ultimele săptămâni. Creșterea de 300% în ultimele şapte zile față de săptămâna precedentă stârneşte suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități.

Cifrele sunt impresionante, dar nu atipice pentru platforma TikTok unde totul se viralizează imprevizibil: peste 1 milion de vizualizări strânse doar în ultima săptămână. Această explozie ne-a determinat să investigăm existența unor tipare de comportament inautentic în spatele acestei creșteri și să vedem cine creează conținutul despre politician, dar și cine îl consumă, adică cine sunt urmăritorii săi.

Caracteristicile Rețelei Identificate

Structura de bază: Am identificat 17 conturi care au creat 417 videoclipuri în ultimele şapte zile, promovând majoritar politicianul Vasile Costiuc și partidul acestuia.

Paradoxul vizibilității: În ciuda numărului ridicat de vizualizări pentru videoclipuri, vorbim de conturi relativ mici cu până în 1000 de urmăritori. E foarte ușor să ne treacă pe sub radar conturi teoretic irelevante, dar care, conform criteriilor TikTok care ne sunt în continuare necunoscute, pot exploda algoritmic cu milioane de vizualizări cuantificate și ele după o rețetă proprie, complet aleatoriu.

Metodologia de analiză

Pentru analiza urmăritorilor  fiecăruia dintre cele 17 conturi principale am folosit o analiză bazată pe clasificarea fiecărui cont într-o categorie de risc. Un cont suspect de a fi inautentic a fost încadrat la analiză doar dacă se afla la categoria medie sau ridicată de risc; cele cu o categorie scăzută au fost excluse.

Am folosit un model (script de Python) heuristic care combină mai mulți parametri pentru a calcula probabilitatea ca un cont să fie inautentic. Modelul analizează comportamente suspecte cum ar fi: zero videoclipuri dar mulți urmăritori; like-uri fără conținut propriu; raport nenatural urmăriri/urmăritori; profiluri goale fără bio/avatar; tipare repetitive în username-uri și cuvinte cheie de tip click-bait. Suma acestor comportamente generează un punctaj de risc: ridicat, mediu sau scăzut.

Rezultatele analizei

Din totalul de 13.627 de urmăritori clasificați ca fiind de risc RIDICAT sau MEDIU, am analizat distribuția pe 16 conturi principale din cele 17 (un cont nu am reușit să îl scanăm). Cel mai mare cont, „politica fara idioti”, are 7.535 de urmăritori încadrați la CIB cu risc mediu/ridicat dintr-un total de 21,200 de urmăritori. 

Restul conturilor care redistribuie constant “politica fara idioti” au o medie de 851 de urmăritori per cont, dar cel mai important indicator este că 993 de conturi cu risc mediu/ridicat de CIB (conturi fără videoclipuri majoritar sau cu videoclipuri șterse)   urmăresc simultan mai multe profiluri din rețea. Practic, aceleași grupuri deja identificate drept potențial CIB se mişcă în grup înspre a urmări aceleași conturi. 

Tiparul coordonat identificat: Aceiași 993 de urmăritori urmăresc sistematic mai multe conturi din rețea, creând o densitate de 95,8%. Aproape fiecare pereche de conturi are urmăritori comuni.

Ce vedeți în matricea de mai sus? Fiecare celulă arată ce procent din urmăritorii contului A urmăresc și contul B. Exemple de interpretare:

• moldovasatula → farailuzii: 29,1% înseamnă că 29,1% din urmăritorii lui moldovasatula urmăresc și pe farailuzii
• voceadinglod → moldovasatula: 43,7% înseamnă că 43,7% din urmăritorii lui voceadinglod urmăresc și pe moldovasatula

Clustere cu suprapunere ridicată:

1. voceadinglod ↔ moldovasatula: 43,7% suprapunere (FOARTE RIDICAT!)
2. cetateanfarafrica ↔ moldovasatula: 36,6% suprapunere
3. farailuzii ↔ moldovasatula: 29,1% suprapunere
4. prime1_md ↔ moldovasatula: 30,7% suprapunere

Ce înseamnă toate acestea? Clusterul din jurul conturilor moldovasatula, voceadinglod, farailuzii, cetateanfarafrica, prime1_md prezintă 25-44% suprapunere de urmăritori  la rândul lor încadrați în risc ridicat de CIB (vedeţi aici mai mult despre teoria conținutului artificial care invadează platformele de social media). 

Ce posibilități de interpretare avem?

• Activitate coordonată de boţi: aceleași conturi false urmăresc mai multe ținte
• Rețea de amplificare artificială: aceste conturi sunt probabil promovate împreună
• Un comportament neobișnuit al utilizatorilor de TikTok care au conturi goale, pe care și le golesc regulat de conținut și urmăresc astfel de conturi de click-bait. 

Am găsit și suprapuneri mai puțin suspecte de coordonare. De exemplu, conturi precum politica fara idioti și jfjf.hxjx au suprapuneri mult mai mici (0,2-2,6%), sugerând baze de urmăritori mai independente.

Ce model de coordonare observăm totuşi în cazul conturilor cu suprapuneri mari de urmăritori cu potențial inautentic? *(Conturi de susținere ale lui Vasile Costiuc urmărite într-o proporție de peste 20% de urmăritori suspecți, risc mediu/ridicat)

Structura operațională identificată

Stratul 1 – Conturile Principale (16 conturi): Aceste conturi funcționează ca nucleul operațiunii, caracterizându-se prin repostarea masivă între ele, exclusivitatea mesajelor politice și tipare manifeste în numele conturilor – toate poziționându-se împotriva actualei clase politice moldovenești aflate la guvernare. Coordonarea lor e evidentă prin folosirea acelorași hashtag-uri de direcționare și sincronizarea mesajelor.

Stratul 2 – Infrastructura de Urmaritori de tip Bot (993 conturi): Peste 900 de conturi funcționează ca urmăritori fideli ai acelorași 16 conturi principale, rulând popularizarea conținutului și funcționând exclusiv ca amplificatori artificiali. Aceste conturi nu produc conținut propriu, ci există majoritar doar pentru a crea iluzia unei popularități organice.

Exemplificarea relației dintre conturile identificate:

farailuzii (616 urmăritori) ↔ moldovasatula (669 urmăritori): 179 urmăritori comuni cu potențial de tip CIB mediu/ridicat

• 29,1% din urmăritorii lui farailuzii urmăresc și pe moldovasatula
• 26,8% din urmăritorii lui moldovasatula urmăresc și pe farailuzii
• aproape 1 din 3 urmăritor CIB i se suprapun!

voceadinglod (371 urmăritori) ↔ moldovasatula (669 urmăritori): 162 urmăritori comuni cu potențial de tip CIB mediu/ridicat

• 43,7% din urmăritorii lui voceadinglod urmăresc și moldovasatula
• 24,2% din urmăritorii lui moldovasatula urmăresc și voceadinglod
• Cea mai mare rată de suprapunere: aproape jumătate din audiența lui voceadinglod!

farailuzii (616 urmăritori) ↔ voceadinglod (371 urmăritori): 145 urmăritori comuni cu potențial de tip CIB mediu/ridicat

• 23,5% din urmăritorii lui farailuzii urmăresc și pe voceadinglod
• 39,1% din urmăritorii lui voceadinglod urmăresc și pe farailuzii
• Coordonare bidirecțională masivă

cetateanfarafrica (393 urmăritori) ↔ moldovasatula (669 urmăritori): 144 urmăritori comuni cu potențial de tip CIB mediu/ridicat

Fiecare bară arată numărul exact de urmăritori pe care îi au în comun două conturi.

Atenție: Nu analizăm suprapunerea dintre urmăritorii organici, unde oamenii ar putea natural să fie interesați de aceleași conturi. Analizăm suprapunerea de urmăritori suspecți (cei deja scanați și încadrați în risc mediu/crescut de CIB). Astfel, analizăm cât de des aceleași grupuri suspecte apar și în alte conturi care îl promovează pe Vasile Costiuc.

Figura de mai jos exemplifică nişte conturi dubioase de tip bot. 

Modelul de publicitate politică mascată

Ceea ce observăm în Moldova reprezintă o evoluție a tehnicilor de manipulare electorală digitală: un model de publicitate politică mascată similar cu cel identificat în alegerile prezidențiale românești. Operațiunea funcționează ca o fabrică invizibilă de popularitate, unde conținutul politic e prezentat ca expresie spontană a opiniei publice, dar este de fapt rezultatul unei orchestrări coordonate.

Mecanismul începe cu conturile „mamă” care produc conținut politic aparent autentic, mesaje care par să vină de la cetățeni obișnuiți care își exprimă susținerea pentru Vasile Costiuc. Aceste conturi creează iluzia unei mișcări de la bază, de jos în sus, a unui entuziasm organic pentru candidat. Apoi intervine infrastructura: sute de conturi cu potențial de CIB care amplifică artificial acest conținut prin like-uri, share-uri și comentarii, creând un volum artificial de interacțiuni.

Ce credem noi că se întâmplă? Această amplificare artificială exploatează vulnerabilitatea algoritmilor TikTok, care interpretează volumul mare de interacțiuni ca fiind un indicator al relevanței și calității conținutului. Algoritmul începe să promoveze acest conținut către audiențe din ce în ce mai largi, creând un efect de avalanșă care poate influența percepția publică. Efectul final este că avem conturi anonime care promovează un candidat cu susținere reală limitată, dar care poate crea impresia de popularitate semnificativă online.

De ce sunt greu de detectat aceste operațiuni la început de drum? Modelul exploatează sistematic punctele slabe ale ecosistemului digital actual. Conturile folosite rămân deliberat mici, cu puțini urmăritori, creând aparența de irelevență care le permite să opereze sub radarul autorităților și al platformelor. Opacitatea algoritmilor TikTok face practic imposibilă distincția între popularitatea organică și cea artificială, iar capacitatea limitată de monitorizare, combinată cu reglementarea deficitară a publicității politice pe platforme, permite acestor operațiuni să funcționeze practic nedetectate.

Pericolul influențării votul într-un spațiu digital dominat de conturi inautentice

Raportul de faţă nu pledează pentru cenzurarea conținutului politic, ci pentru garantarea unui minim de echitate și transparență într-o campanie electorală care, deși derulată în mare parte pe platforme globale de social media, rămâne un proces democratic național. Or, el este profund influențat de informația care circulă pe aceste platforme, o parte semnificativă a sa fiind generată de conturi utilizate exclusiv pentru susținere politică, fără posibilitatea de a verifica identitatea acestora, în ciuda agendei politice pe care o promovează. Dacă ignorăm aceste fenomene, riscăm ca următoarele alegeri să nu mai fie despre idei sau alegători, ci despre cine își construiește mai eficient rețeaua invizibilă de susținere, indiferent ce candidați vor concura.

Discuțiile despre reglementarea conținutului politic online par adesea prea tehnice sau prea abstracte. În realitate, însă, putem să ne rezumăm la a spune: alegerile sunt marcate de o formă nouă și persistentă de publicitate electorală mascată, realizată pe social media prin conturi utilizate exclusiv în acest scop, a căror autenticitate este, în cel mai bun caz, discutabilă.

De la începutul anului 2024, Expert Forum a monitorizat conținutul electoral distribuit pe TikTok. După alegerile prezidențiale românești din 2024, am observat o creștere semnificativă a conturilor care produc exclusiv conținut politic pretinzând că sunt conturi individuale de susținere. O numeam în rapoartele anterioare o nouă industrie de reclame mascate și o normalizare a tehnicilor online de promovare frauduloasă care l-au ridicat pe candidatul Călin Georgescu.

De ce sunt importante toate astea? Vorbim aici de conturi care ajung să fie în topul vizualizărilor pentru hashtag-urile candidaților și care prezintă tipare de comportament inautentic probabil de natură internă. În opinia noastră, acestea sunt fie conturi gestionate de companii de marketing sau consultanță,  fie create de susținători extrem de activi pe toată perioada campaniei.

Întrebarea fundamentală rămâne aceasta: într-o eră a platformelor globale și a algoritmilor opaci, cum garantăm că procesele democratice naționale nu sunt distorsionate de tehnici de manipulare artificială? Răspunsul necesită reglementare mai fermă, acceptarea unei transparențe sporite din partea platformelor și capacități îmbunătățite de monitorizare din partea statelor democratice.

Anexă

Principalele conturi urmărite