Analiza comportamentului inautentic coordonat în Moldova: 23 de zile înainte de alegeri

Autori: Mădălina Voinea, Sorin Ioniță

30 august – 4 septembrie

Raportul, bazat pe analiza a 3.391 de videoclipuri, 36.338 de comentarii și 100 de conturi neautentice identificate, dezvăluie o realitate alarmantă. De la conturi false generate de inteligența artificială care imită caracterul „mătușii cu flori” până la rețele internaționale coordonate care creează iluzia unui comportament organic.

Prezentare generală a infrastructurii monitorizate

Date monitorizate:

• 469 hashtaguri monitorizate în total
• 87 identificate ca având conținut politic
• 3.392 videoclipuri analizate în 30 de zile
• 36.338 comentarii examinate
• 100 conturi inautentice tip CIB

Analiza comentariilor:

• 10.196 de comentarii duplicate identificate din totalul de 36.338
• Cele mai frecvente: spam cu emoji ( – 860 de repetări)
• Conținut politic: „jos pas” (jos cu PAS) – 213 repetări
• Implicare coordonată în 529 de videoclipuri

INTRODUCERE

Transparența originii conținutului pe care îl vedem în feed-urile noastre nu mai este doar o problemă tehnică, ci este o chestiune de securitate națională. Rolul de informare pe care îl au platformele social media a devenit o realitate care nu doar creează opinii și percepții despre cei din jur, ci poate determina radical soarta unei țări.

Cazul României ne-a arătat efectul de domino al manipulării digitale în perioadele electorale. Observăm peste tot în lume o creștere dramatică a „late deciding voters” – alegători care își iau decizia în ultimul moment, influențați de ceea ce văd pe ecrane în ultimele săptămâni. Bătaia pentru atenția oamenilor și lupta de a ocupa cât mai mult din timpul petrecut în fața unui ecran nu mai este doar o strategie de marketing politic, vedem de-a dreptul o cursă pentru controlul atenției votanților care petrec mult timp online.

Conținutul ca Armă de Război Hibrid

În acest context geopolitic tensionat, conținutul care circulă cu o lună înainte de alegeri devine o unealtă extrem de eficientă de persuasiune și manipulare a percepției publice. Experiența României, cu creșterea fulgerătoare a unui candidat presupus independent de extremă dreapta prin conturi inautentice inițial, deci printr-o campanie orchestrată digital, ne demonstrează că nu putem subestima puterea acestor instrumente de influențare, chiar dacă nu trebuie să minimizăm nici importanța factorilor socio-economici care creează terenul fertil pentru aceste mesaje.

Am decis să analizăm ultimele 30 de zile de conținut trending din Republica Moldova pentru a înțelege cum arată războiul informațional în timp real. Trending în definiția acestei analize înseamnă conținut în top 100 pe hashtag-urile monitorizate, în general cu peste 5.000 de vizualizări. CIB (Coordinated Inauthentic Behavior) se referă la conținut inautentic, unde coordonarea poate fi observată în temele urmărite, videoclipurile reciclate și modelele de distribuție, fără să fie neapărat identică la nivel de detalii tehnice.

Evoluția amenințării: De la ferme de troli la AI

Ceea ce observăm astăzi este fundamental diferit de campaniile clasice de dezinformare și trebuie să schimbăm modul în care identificăm aceste noi TTPs (Tehnici, Tactici, Proceduri). Aceste campanii tradiționale sunt din ce în ce mai rare, înlocuite cu ceva mult mai facil. AI-ul și integrările cu diferite LLM-uri au revoluționat capacitatea de a crea campanii în masă pe social media, diversificând automat utilizatorii, pozele de profil și conținutul generat. Tehnologiile precum ChatGPT au accelerat dramatic poluarea feed-urilor cu conținut artificial care imită comportamentul uman.

1. Analiza Narativă 

Maparea ecosistemului de manipulare

Conturile de CIB au fost analizate în ultimele 30 de zile prin relația pe care o aveau cu hashtag-urile principale legate de #молдова și #Moldova, practic cine încearcă să ocupe spațiu pe aceste hashtag-uri mamut, folosite pentru fiecare țară (#Romania, #Polonia). Așa cum vă puteți închipui, vorbim de foarte mult conținut de entertainment, social, evenimente și videoclipuri de la conturi reale care nu au fost luate în considerare în această analiză. Pentru descoperirea celor 100 de conturi inautentice, am analizat 87 de hashtag-uri politice asociate cu #Moldova și #молдова, alături de diferite variante de scriere și emoji-uri adăugate.

Din totalul de 469 de hashtag-uri monitorizate, 87 au fost identificate ca având conținut politic. Corelațiile politice cele mai puternice au fost identificate la conținutul de #Moldova(ro/ru) și „новости/news” cu 16.2%, urmată de „гагаузия/gagauzia” cu 10.3%, „протест/protest” cu 7.0%, „выборы/elections” cu 6.1% și „политика/politics” cu 6.0%. 

Analiza a dezvăluit o concentrare masivă pe termeni politici regionali care reflectă direct presiunile geopolitice: пмр/transnistria, приднестровье/transnistria, россия/russia, украина/ukraine.  Un trend relevant este folosirea conturile mici, cu câteva sute de urmăritori, care au câte 1-2 videoclipuri cu un număr halucinant de vizualizări – 30.000, 100.000 – complet disproporționat față de mărimea contului și restul interacțiunilor. Acest mecanism de viralizare al TikTok ne rămâne neclar din punct de vedere tehnic.

Invazia Conținutului AI: Noua frontieră a dezinformării

Aceste conturi artificiale sunt exponențial mai ușor de creat decât fermele tradiționale de troli, necesitând investiții minime pentru rezultate gigant. AI-ul poate genera în câteva minute profiluri complete, poze realiste, biografii credibile, conținut variat care ar fi necesitat săptămâni de muncă manuală. Pericolul pentru social media este că aceste conturi devin din ce în ce mai greu de detectat, mimând comportamentul uman și evoluând constant pentru a evita sistemele de detecție automatizată. În contextul electoral din Moldova, această tehnologie transformă dezinformarea dintr-o tactică în instrument de război cu potențial de a destabiliza fluxul informațional, mai ales pe măsură ce ne apropiem de ziua votului.

Sursa TikTok

Tactica „Lover Boy” varianta AI Lover Woman:

O tehnică identificată în ecosistemul CIB din Moldova este o strategie psihologică clasică pentru profilele/avatarele false care exploatează atracția vizuală pentru a crește interesul pentru mesajele politice. Aceste conturi folosesc masiv poze generice (stock) sau imagini furate/reciclate de la persoane reale, conturi cumpărate de la utilizatori autentici, sau alte tactici de acaparare a identității digitale. Rezultatul este o armată de conturi cu poze de femei stereotipic frumoase (conform standardelor convenționale) și atractive care promovează comportament de tip CIB prin propagandă politică coordonată.

Această tactică nu este aleatorie, ea exploatează prejudecăți cognitive fundamentale. În contextul electoral din Moldova, această manipulare devine o armă de război informațional: propagandiștii știu că un mesaj anti-UE sau pro-rus va fi primit mai favorabil dacă vine de la o „tânără moldoveancă frumoasă” decât de la un cont anonim sau masculin. 

Infrastructura de Amplificare

Am identificat o infrastructură cu diverse tipuri de conturi, fiecare având roluri specifice în ecosistemul de manipulare. Conturile tip „fan accounts”(conturi care pretind ca sunt urmaritori reali si fani ai anumitor subiecte, cele mai populare conturi reale sunt chiar cele de fani ai vedetelor)  postează exclusiv propagandă politică, în timp ce alte conturi au rolul exclusiv de a lăsa comentarii copy-paste sau similare, acesta este tiparul discutat despre aceleași conturi goale, probabil false, distribuite pe mai multe profiluri. Practic, există o diviziune a muncii digitale: unele conturi servesc exclusiv ca „postaci” (creatori de conținut), altele se ocupă doar de comentarii, vizualizări și engagement artificial, iar altele funcționează doar pentru following și amplificare. Multe dintre aceste conturi se suprapun și servesc mai multe funcții simultan.

Tactica „Mătușa cu Flori”: Marketingul Personas Aplicat în Război Informațional

O altă tehnică relevantă este ceea ce am denumit „mătușa ta cu flori CIB”, conturi care creează avataruri tip personas, exact ca în marketingul comercial unde îți țintești audiența construind persoane fictive reprezentative pentru publicul țintă. Imaginează-ți că îi vinzi mătușii tale acest produs, exact așa funcționează și aceste CIB-uri. Scopul lor de a fi diversificate este evident: să fie cât mai ușor de a empatiza cu ele. Deși comportamentul lor este exclusiv propagandă politică, adaugă un plus de autenticitate când pui poze de profil cu flori pe care fiecare mătușă sau mamă est-europeană le-a avut la un moment dat. 

Similar, am identificat conturi care fac referință la nume de celebrități, poate pare comic că cineva se numește „Monika Bellucci”, dar această tehnică poate crea o familiaritate subconștientă a termenilor. În era scrolling-ului de 15 secunde și a atenției de 3 secunde, impactul acestor asocieri subliminale ne este încă neclar din punct de vedere sociologic.

Nu toate avatarurile sunt inteligente, dimpotrivă, multe se bazează pe volum și pe invadarea feed-ului versus pe sofisticare. În crearea de profiluri false, observăm o tendință în conturile cu poză de profil AI. Începem cu niște conturi evidente: conținut făcut cu AI, poze generate cu programe similare DALL-E probabil. De exemplu, „doamna Frunză” are ca subiect principal presupusa cenzură din Republica Moldova împotriva cetățenilor și titluri conspiraționiste de tipul „Devine adevărul periculos?”.

Continuăm cu perechea Finlanda-România, @iasa554(Finlanda) si @iasa813(Moldova) utilizatori care au aceleași îngrijorări ca „doamna Frunză”, doar că din țări diferite. Cu siguranță nu vorbim de frați gemeni, ci de conturi generate AI, asemenea „doamnei MariFitness” din Elveția care creează exclusiv conținut anti-Maia Sandu și anti-PAS.

(2) Analiza tehnică 

Sursa date: Expert Forum,Top 20 conturi analizate

Sursa date: Expert Forum

Sursa date: Expert Forum

Analiza comentariilor – Comentarii analizate de la 3.392 videouri = 36.338 comentarii din ultimele 30 de zile

Sursa date: Expert Forum

Reprezentarea vizuală a cuvintelor din comentariile duplicate arată o concentrare pe termenii „pas”, „jos”, „maia”, „sandu” și „жос”(jos). Acești termeni apar cu frecvență mare în setul de 10.196 comentarii duplicate identificate din totalul de 36.338 comentarii analizate.

Graficul cu top copy-paste indică că emoji-urile simple (🥰🥰🥰, 👍👍👍, 😂😂😂) reprezintă cele mai frecvente tipuri de comentarii duplicate, cu 860, 809 și respectiv 776 de repetări. Comentariul „jos pas” apare de 213 ori în setul de date.

Distribuția arată că emoji-urile cu valență pozitivă (🥰🥰🥰) au cea mai mare frecvență de repetare (860 repetări de la 340 utilizatori pe 529 videoclipuri), în timp ce comentariile cu conținut politic explicit („jos pas”) au o frecvență mai redusă dar sunt distribuite pe un număr semnificativ de videoclipuri (213 repetări).

Sursa date: Expert Forum

„🥰🥰🥰…” – 860 de repetări de la 340 de utilizatori pe 529 de videoclipuri

„👍👍👍…” – 809 repetări de la 392 de utilizatori pe 484 de videoclipuri

„😂😂😂…” – 776 repetări de la 449 de utilizatori pe 438 de videoclipuri

„🤣🤣🤣…” – 341 repetări de la 179 de utilizatori pe 224 de videoclipuri

„😳😳😳…” – 335 repetări de la 166 de utilizatori pe 240 de videoclipuri

O campanie coordonată de frică și resentiment

Analiza pe baza descrierilor videoclipurilor, transcrierii audio-video a 400 de videoclipuri și hashtag-urile folosite din cele 3392 de videoclipuri din ultimele 30 de zile.

Anatomia Conținutului: De la Anti-Sandu la Meta-Narativa Fricii

Analiza categoriilor de conținut relevă o strategie pe trei niveluri: Subiect: Politicienii naționali se concentrează pe demonizarea Maiei Sandu și promovarea unor politicieni precum Victoria Furtună și Plahotniuc. Subiect: Politicienii locali exploatează tensiunile etnice cu Gagauzia (în special în legătură cu condamnarea Evgheniei Guțul), în timp ce Subiect: Știri promovează știri alarmiste despre amenințări externe, interferențe electorale, pericolul reprezentat de UE și confruntarea forțată a NATO cu Rusia. Subiectul: Partidele politice conține în principal conținut anti-PAS. Această distribuție combină atacurile personale cu exploatarea tensiunilor regionale și crearea unei panici generalizate.

Sursa date: Platforma FACT

Această analiză se bazează pe un eșantion de 400 de videoclipuri transcrise și analiza tuturor descrierilor și hastag-urilor.

Care sunt pașii următori? 

Asemenea monitorizărilor noastre din România, atenția trebuie concentrată urgent pe conturile cu comportament inautentic coordonat. Realitatea este că majoritatea acestor conturi sunt imposibil de apărat ca fiind autentice, au poze generate AI, zero conținut personal, produc exclusiv propagandă politică, conspirații și dezinformări. Paradoxul în care ne aflăm este că platformele invocă dreptul la libera exprimare pentru a proteja boții care atacă sistemul democratic într-un moment crucial pentru viitorul unei țări. Paradigma însă trebuie să se schimbe radical. Conturile oficiale și reale ale actorilor politici trebuie protejate, dar intervenția urgentă trebuie să vizeze infrastructura de amplificare artificială, aceste rețele de conturi inautentice și „soldații” de viralizare care manipulează algoritmii. Doar prin demascarea și neutralizarea acestor sisteme putem păstra platformele ca reflectări autentice ale societății (asta dacă nu suntem mult departe de această lume ideală), nu ca instrumente de război hibrid împotriva democrației.

Conturile de TikTok monitorizate în această analiză