Oglinda propagandei: cum sunt otrăvite feed-urile cetățenilor din Republica Moldova

Infrastructură cross-platform: Facebook și TikTok în alegerile din Moldova

Autori: Sorin Ioniță, Voinea Mădălina

Credite: WatchDog.MD analiză REȚEAUA RUSĂ DE DEZINFORMARE ÎN MOLDOVA: ANATOMIA UNEI OPERAȚIUNI PE REȚELELE DE SOCIALIZARE

Informații cheie:

• Am găsit urme semnificative de profiluri identice cu conturile neautentice de pe TikTok pe care le-am publicat deja
• 100 de conturi neautentice pe Facebook
• 1008 postări analizate în intervalul 1-17 septembrie
• Peste 30 dintre aceste conturi erau deja active în august și au fost documentate de WatchDog.MD în raportul lor privind rețelele rusești de dezinformare
• Ce fac acestea? Funcții: partajare în grupuri, interacțiune cu conținutul, urmărirea altor conturi CIB
• Model persistent – infectarea fluxurilor cu conținut alarmist sau dezinformare generată de IA
• O parte din conturi sunt organizate cu hashtag-uri similare pe Facebook, cum ar fi: #Sandu #glasulpoporului #josPAS #alegeri2025
• Paginile combinau strategic mesaje de criză cu metafore pentru umilirea națională, nemulțumiri economice, narațiuni de control extern și camuflaj emoțional prin conținut apolitic de „bucurie cotidiană” pentru a masca natura coordonată a conținutului propagandistic.

Introducere

Exercițiul de monitorizare din acest raport confirmă și aprofundează concluziile monitorizării anterioare efectuate de Expert Forum pentru FACT-HUB.EU, care a documentat operațiuni coordonate de dezinformare în Moldova. Printre concluziile noastre recente se numără: (i) că narațiunile pro-ruse sunt răspândite atât prin canale deschise (de exemplu, actori politici, mass-media), cât și prin canale ascunse (conturi false sau anonime pe rețelele sociale), (ii) că narațiunile online exploatează frecvent dificultățile economice, nemulțumirile istorice și politica identitară și (iii) că metodele includ diseminarea în oglindă pe diferite platforme, repetarea temelor cu ușoare variații și utilizarea de profiluri neautentice pentru a simula sprijinul popular. Aceste concluzii anterioare constituie baza monitorizării actuale, care relevă rețele și mai complexe și un comportament și mai agresiv, în special pe Facebook și TikTok.

Constatările centrale ale acestei noi monitorizări sunt surprinzătoare. În primul rând, există dovezi ale existenței unor conturi false și rețele de CIB care sunt oglindite pe mai multe platforme: profiluri identice sau foarte similare care funcționează pe mai multe platforme (în cazul nostru, TikTok și Facebook), uneori sub aceleași nume. Aceste rețele amplifică narațiunile pro-ruse comune, adesea cu conținut sau imagini identice. În al doilea rând, temele utilizate în mod repetat sunt consecvente: atacuri la adresa conducerii pro-europene, acuzații de corupție și incompetență, neîncredere în influența străină (în special din partea UE sau NATO) și apeluri la nostalgia pentru trecutul sovietic sau aliniat Rusiei. În al treilea rând, aceste operațiuni sunt coordonate din punct de vedere tehnic: sincronizarea similară a postărilor, reutilizarea hashtagurilor, repetarea elementelor vizuale și amplificarea pe mai multe platforme sugerează că nu este vorba de actori aleatorii, ci de campanii orchestrate.

În contextul politic mai larg, o astfel de interferență face parte din strategia mai amplă a Moscovei de a-și menține influența asupra Moldovei, în special în momentele de tranziție sau de vulnerabilitate electorală. În cadrul Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM), printre alte eforturi internaționale, autoritățile moldovene au recunoscut din ce în ce mai mult FIMI ca o amenințare crescută. Din cazul Moldovei, reies mai multe tactici concrete ale FIMI rusești care pot fi considerate lecții pentru alte alegeri europene. Iată cele mai importante:

1. Oglindirea și clonarea pe mai multe platforme

Monitorizarea din Moldova arată că conturile false nu se limitează la o singură platformă. În schimb, profiluri identice sau aproape identice apar atât pe Facebook, cât și pe TikTok, uneori chiar reutilizând aceleași nume. Această duplicare permite propagandiștilor să întărească narațiunile, să evite eliminarea de pe o platformă și să simuleze un consens mai larg. Lecție: Observatorii alegerilor europene ar trebui să urmărească tiparele pe toate platformele, nu separat, deoarece actorii răuvoitori concep acum campanii care exploatează mediul de reglementare cel mai slab.

2. Mesaje hibride: propagandă politică camuflată prin conținut despre stilul de viață

Paginile de propagandă nu difuzează dezinformare non-stop. În schimb, ele amestecă strategic narațiunile de criză (umilirea națională, nemulțumirile economice, acuzațiile de corupție) cu conținut aparent apolitic: postări despre „bucuriile cotidiene”, fotografii de familie sau meme umoristice. Această camuflare ajută rețelele neautentice să evite detectarea, să construiască încredere cu urmăritorii și să facă propaganda să pară mai organică. Lecție: Monitorizarea nu ar trebui să ignore conținutul „soft”; acesta poate servi ca un cal troian pentru manipularea politică.

3. Reutilizarea hashtagurilor și a markerilor lingvistici

În Moldova, rețelele și-au aliniat activitatea prin hashtaguri consecvente (#Sandu, #josPAS, #alegeri2025) și sloganuri stilizate, care au servit atât la sincronizarea conținutului, cât și la semnalarea alinierii ideologice. Lecție: Gruparea hashtagurilor și analiza textuală sunt instrumente valoroase de avertizare timpurie în detectarea comportamentului neautentic coordonat.

4. Exploatarea vulnerabilităților emoționale și a politicii identitare

Narațiunile utilizate cel mai frecvent se învârt în jurul dificultăților economice (costurile energiei, locuințele), acuzațiilor de corupție, identității culturale (limba, Gagauzia, Transnistria) și dominației străine. Acestea sunt probleme încărcate emoțional, cu o rezonanță socială profundă. Lecție: Manipulatorii străini vor ancora întotdeauna propaganda în punctele sensibile interne, nu în geopolitica abstractă. Monitorizarea viitoarelor alegeri europene ar trebui să identifice vulnerabilitățile locale care sunt cel mai probabil să fie exploatate.

5. Sincronizarea dezinformării cu momentele importante ale alegerilor

Postările din Moldova s-au concentrat în jurul termenelor-cheie ale alegerilor: numărătoarea inversă până la alegeri, scandalurile din campanie și apropierea zilei alegerilor. Scopul este de a eroda încrederea în instituții exact în momentul în care alegătorii iau decizii. Lecție: Monitorizarea trebuie să fie sensibilă la factorul timp, intensificându-se în săptămânile dinaintea zilei alegerilor și anticipând vârfurile de activitate în jurul dezbaterilor, sondajelor sau crizelor.

Împreună, aceste tactici ilustrează modul în care FIMI nu mai înseamnă dezinformare brută „din exterior”, ci manipularea ecosistemelor digitale interne, în așa fel încât să se estompeze granița dintre vocile autentice și cele neautentice. Experiența Moldovei arată cât de sofisticate au devenit aceste operațiuni și de ce Europa trebuie să anticipeze metode similare în propriile competiții electorale.

Una dintre cele mai dure lecții din cazul Moldovei este opacitatea datelor platformelor. Fără o mai mare transparență cu privire la cine plătește pentru ce în materie de publicitate politică și fără accesul sistematic al cercetătorilor la seturile de date privind conturile suspecte, manipularea coordonată rămâne dificil de contracarat. Cheia nu este controlul conținutului, care riscă să degenereze în cenzură, ci abordarea comportamentului neautentic coordonat (CIB), pe care platformele îl definesc și îl interzic deja în regulile lor interne. Lecție: Pentru Europa, acest lucru înseamnă să preseze VLOP-urile să aplice propriile standarde în mod consecvent și să ofere acces structurat și în timp util la date monitorilor independenți și organismelor electorale. În caz contrar, actorii răuvoitori vor continua să exploateze asimetria dintre agilitatea lor și vizibilitatea limitată a societății.

What messages do these 100 Facebook pages promote? Period September 1-17

Distribuție pe teme principale:

• Economie și energie: 157 postări (31,7%)
• Procesul electoral: 101 postări (20,4%)
• Guvernare locală (Chișinău): 78 postări (15,7%)
• Influență externă și politică externă: 75 postări (15,2%)
• Personalități politice și partide: 61 postări (12,3%)
• Mass-media și cenzura: 23 postări (4,6%)

Arhitectura disperării

Strategia de comunicare a rețelei relevă nemulțumirile economice care domină discursul, reprezentând 31,7% din totalul conținutului. Postările prezentau în mod sistematic țara ca pe o „catastrofă energetică” orchestrată de partidul PAS aflat la putere, combinând preocupările legitime legate de creșterea costurilor cu acuzații fabricate de corupție guvernamentală. Narațiunea susținea că guvernul „a transformat Moldova într-o catastrofă energetică! Prețul gazului a crescut de 7 ori, al curentului de 4 ori, iar datoriile MoldovaGaz au explodat la sute de milioane!”

Partidul de opoziție Moldova Mare a fost frecvent prezentat ca eroul care a dezvăluit aceste presupuse scheme, cu postări care declarau: „Moldova Mare a dezvăluit schema criminală prin care PAS a aranjat o fraudă energetică care a aruncat țara în datorii și sărăcie”. Acest mesaj a creat o narațiune falsă despre un salvator, delegitimând în același timp politicile energetice ale actualului guvern într-o perioadă în care Moldova se confrunta cu provocări reale din cauza instabilității regionale.

Când președinta Sandu s-a dus la Vatican pentru întâlniri diplomatice, rețeaua a transformat angajamentul ei internațional într-o armă, transformând activitatea diplomatică legitimă într-o dovadă de deconectare de realitățile interne. Postările ironizau: „prețurile cresc, medicii și profesorii pleacă, iar Sandu cere binecuvântarea Vaticanului. Dar asta ne va aduce benzină ieftină? Va crește pensiile?” Această strategie de comunicare a transformat efectiv eforturile diplomatice internaționale ale Moldovei în pasive politice interne.

Narațiunea economică s-a extins la transformarea agricolă a Moldovei, cu postări care se plângeau: „PAS distruge satele și fermierii. Moldova s-a transformat dintr-un exportator într-un importator. Ne hrăneam singuri și câștigam din export. Astăzi importăm zahăr, unt, fructe.” Romantizând trecutul agricol al Moldovei și ignorând realitățile pieței globale și impactul conflictelor regionale, aceste postări au creat mesaje politice bazate pe nostalgie, care învinuiau actuala conducere pentru tranzițiile economice complexe.

Manipularea electorală prin neîncredere instituțională

Preocupările legate de procesul electoral au reprezentat 20,4% din conținut, creând o urgență artificială în jurul votului din 28 septembrie și subminând în mod sistematic încrederea în instituțiile democratice. Postările declarau „mai sunt doar 16 zile până la cea mai importantă soluție pentru țara noastră!”, afirmând în același timp că sondajele arătau că „partidul PAS aflat la putere pierde rapid sprijinul cetățenilor”, creând astfel o narațiune bazată atât pe urgență, cât și pe inevitabilitate.

Rețeaua a amplificat acuzațiile de încălcări electorale sistematice, citând organizația Promo-Lex: „potrivit Promo-Lex, partidul PAS este deja lider în abuzul de resurse administrative. Numai într-o perioadă scurtă de timp, au fost înregistrate 40 de încălcări, dintre care 30 sunt direct legate de PAS.” Prin evidențierea selectivă a criticilor din partea organizațiilor de monitorizare legitime, rețeaua a creat o aparență de validare instituțională pentru mesajele sale partizane.

Poate că cel mai dăunător a fost amplificarea controversatului scandal „vite”, în care ministrul muncii Buzu ar fi numit cetățenii „vite”. Postările declarau: „ministrul muncii buzu a numit fără ezitare oamenii „vite”. dar noi vedem totul. voi – cei care ați înșelat oamenii timp de 4 ani”. Acest incident a devenit un simbol al disprețului guvernamental față de cetățenii obișnuiți, indiferent de acuratețea afirmațiilor inițiale.

Nemulțumirile locale ca simboluri naționale

Problemele legate de guvernanța locală din Chișinău au primit o atenție specială, reprezentând 15,7% din conținut, transformând provocările municipale în simboluri politice naționale. Accesibilitatea locuințelor a devenit o armă centrală de atac politic, cu postări care afirmau: „în cei 4 ani de domnie ai lui Pas, cumpărarea unei locuințe a devenit aproape imposibilă. Prețurile apartamentelor din Chișinău cresc în fiecare an cu peste 30%.” Postările sugerau că, cu salarii medii de aproximativ 500 de euro, moldovenii obișnuiți „nu pot cumpăra un apartament în 30 de ani”, creând un sentiment de disperare atribuit direct actualei conduceri politice.

Încarcerarea guvernatoarei Găgăuziei, Evgenia Guțul, a beneficiat de o acoperire mediatică extinsă, transformând un proces judiciar într-un simbol al persecuției politice. Postările cereau: „libertate pentru evgenia gutsul! șefa gagauziei, evgenia gutsul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru acuzații motivate politic.” Această narațiune o prezenta pe Guțu ca pe o martiră, în timp ce o poziționa pe președinta Sandu ca pe o figură autoritară, protestele din închisoare declarând: „gutsul este un simbol al luptei! sandu este un simbol al tiraniei!”

Conținutul de mobilizare pentru ziua alegerilor s-a intensificat pe măsură ce se apropia data de 28 septembrie, cu postări care declarau: „28 septembrie, totul pentru alegeri! Jos cu banda PAS!” Rețeaua a amplificat, de asemenea, plângerile privind tacticile agresive de campanie: „agitatorii au scăpat de sub control și au atacat oameni în curtea Chișinăului”, creând o atmosferă în care angajamentul politic în sine părea periculos și ilegitim.

Narațiuni geopolitice și erodarea democrației

Mesajele privind relațiile externe și politica externă, care au reprezentat 15,2% din conținut, au poziționat strategic integrarea europeană a Moldovei ca o cale către autoritarism, mai degrabă decât către dezvoltarea democratică. Georgia a servit în repetate rânduri ca exemplu de avertisment: „Georgia avertizează Moldova: drumul Saakasvili = drumul Sandu. Suntem pregătiți pentru dictatura sub steagul UE?” Această strategie de comunicare a pus simultan sub semnul întrebării calea de integrare europeană a Moldovei, susținând în același timp că instituțiile democratice se erodează sub actuala conducere, o inversare sofisticată a mesajelor democratice pro-europene tipice.

Atenția mass-media internaționale a fost evidențiată în mod selectiv atunci când servea scopurilor rețelei, inclusiv prin fabricarea unei reportaje din revista satirică franceză Charlie Hebdo, care ar fi ridiculizat situația politică din Moldova ca fiind un joc teatral de putere. Prin includerea referințelor la mass-media internaționale legitime, rețeaua a creat iluzia unei validări globale a narațiunilor sale politice interne, sugerând că chiar și observatorii străini recunoșteau corupția și disfuncționalitatea care, potrivit afirmațiilor sale, afectau conducerea Moldovei.

Ce înseamnă asta?

Această campanie de manipulare pe mai multe platforme dezvăluie o încercare coordonată de a remodela discursul democratic al Moldovei într-un moment extrem de vulnerabil, a cărei eficiență este discutabilă. Acest tip de operațiuni creează o realitate alternativă în care dificultățile economice, corupția politică, decăderea culturală și erodarea democrației converg într-o narațiune singulară care cere schimbări electorale. Prin infiltrarea simultană a mai multor platforme cu mesaje identice și sincronizare coordonată, operațiunea încearcă să influențeze cetățenii moldoveni, indiferent de spațiile digitale pe care le preferă.

Strategia de comunicare a rețelei demonstrează o înțelegere avansată a contextului local, combinând nemulțumiri legitime cu afirmații fabricate, amestecând informații factuale cu teorii conspiraționiste și transformând incidente izolate în acuzații sistematice la adresa guvernării democratice.

Annex 1 – The list of all the accounts can be found here 

Exemple de mesaje promovate pe cele 100 de pagini în luna septembrie